|
Undeva, prin anii '90, Sergiu ANDON, un fost procuror comunist, aciuat în presă, a publicat articolul Fir-ai al naibii, Majestate!
Mi-am adus aminte de un mare pamfletar, N.D. COCEA, care şi el a avut cuvinte tari la adresa unui rege. Mi-am adus aminte de Al. VLAHUţă poetul care la 25 de ani de monarhie a scris versurile:
Minciuna stă cu regele la masă,
Dar asta-i cam demultişor poveste,
De când sunt regi, de când minciună este,
Duc laolaltă cea mai bună casă.
Versurile acestea le-am scris din memorie, căci şcoala comunistă la acre m-am format acum o mie de ani, mă punea să memorez versuri şi să citesc romanele despre care se făcea analiză la clasă.
Să fii în deceniul ultim al celui de al II-lea mileniu şi să scrii o asemenea porcărie, nu este o gafă oarecare, ci o gafă monumentală. Acest Sergiu ANDON n-ar mai fi trebuit să-şi târâie poponelul niciodată prin televiziuni, aşa cum o face şi azi. Trebuia să se retragă, să practice în liniştea lui FSN-istă avocatura şi să ispăşească prin tăcere pedeapsa pe care singur şi-a semnat-o făcând un militantism ieftin, vulgar şi nelalocul lui.
Articolul lui ANDON se află pe Internet şi sunt sigur că cei ce-l vor citi vor înţelege că nu vremurile erau de vină, ci dorinţa insului de a fi în faţă cu orce preţ, aşa cum îi stă bine oricărei slugi care vrea să intre în graţiile stăpânilor, ca să acceadă la o fărâmă de carne de pe ciolanul la acre rod mulţi flămânzi din haită. El a crezut că se uită lucrurile. Este bine să nu uităm şi să aşezăm pe cei care gafează pe locurile pe care le merită din plin, adică, fie la lada de vechituri a istoriei, fie la lada de gunoi a istoriei.
|